Cum sa nu sustii nesimtirea

  1. Traim in Romania
  2. 2 Comentarii

Cel mai mult ma deranjeaza lipsa de respect. Pot trece chiar si peste miniciuna, dar peste lipsa de respect si nesimtire, cu greu reusesc sa imi pastrez cumpatul si nervii intacti.

Rareori ies din casa si ma intorc zen, fara sa ma enervez. Sunt si zile in care totul decurge ok, dau de oameni politicosi, draguti si ok, cel putin se straduiesc daca nu sunt asa si in realitate, dar cand dau de nesimtiti, ofticati si rautaciosi, abia ma abtin sa nu le spun vreo doua.

Am scris doar cateva randuri si simt cum mi s-a urcat sangele la cap, aproape instantaneu m-a lovit o durere de cap, si ma simt ametita. Incercand sa ma distantez putin de mine, de problema asta care ma afecteaza desi nu ar trebui sa o bag in seama, realizez ca ma consum mult prea usor. Stiu asta, unul dintre defectele mele, pun la suflet si absorb energiile negative emanate de persoanele acelea rautacioase si hidoase la propriu si figurat.

Daca nu v-ati prins, astazi vorbesc despre vanzatori, fie ei din mall, din magazine scumpe sau mai putin. Pe cuvant ca as cumpara doar online, numai sa nu am de-a face cu jigodiile astea de oameni, carora este suficient sa le spui un respectuos “buna ziua” si sa iti raspunda dupa cateva secunde de liniste mormantala, apasat si clar “buna seara”, tu fraiere care nu stii cat e ceasul. Dupa te intreaba in doi peri daca poate sa te ajute, si sa iti sufle in ceafa. La sfarsit, dupa ce nici macar nu l-ai obosit absolut deloc, ii spui un multumesc, tot sincer, la fel ca si Buna ziua, acela de la intrare si nici macar un “Du-te mai incolo” nu iti spune.

Acriturilor alor, nu le doresc decat sa stea pe salariul acela de doi lei pana cand ies la pensie, si atunci sa primeasca nici mai mult, nici mai putin de 200 lei pensie. Si cand te gandesti ca macar intr-un magazin cu bijuterii pretioase ar trebui sa fii tratat cu putin mai mult respect, sau macar omeneste.

Nu o inghit cu “are salariu mic, poate e plictisit”, daca e asa, sa stea acasa sa faca handmadeuri sau sa impleteasca sosete la caini si pisici, lumea nu are nevoie de acrituri, de lipsa politetii, de cei sapte ani de acasa.

Nici nu ma mir de ce avem turisti de-i putem numar pe degete. Zicala cu “Romanul e darnic si omenos” nici macar la tara nu o mai gasesti. Nu generalizez, pur si simplu spun ce simt, despre oamenii pe care i-am intalnit, fie ca am ajuns la Timisoara, la Cluj, Iasi, Suceava, Constanta, Valcea etc

Sunt dezamagita, si din pacate cred ca ne meritam soarta, atata timp cat premitem acestor vampiri energetici, tocatori de neuroni (nu ai lor, nu cred ca specia aia are asa ceva) sa isi bata joc de noi. Fie ca lucreaza in domeniul serviciilor, fie ca sunt functionari publici, vanzatori sau mai stiu eu ce, nu ar trebui sa le permitem sa se joace cu nervii nostri.

Cum sa nu sustii nesimtirea si implicit afacerea pe care o reprezinta acele persoane? Foarte simplu: cumpara din alta parte, daca ei nu au nevoie de banii tai, nu te respecta ca om, sa nu mai spun ca si client, atunci nu trebuie sa ii sustii sub nicio forma. Daca tu le intorci spatele, si fac la fel alti clienti nemultumiti, cu siguranta in scurt timp isi vor inchide afacerea, sau cel putin se vor intreba de ce nu mai merge treaba.

2 Comentarii - “Cum sa nu sustii nesimtirea”

  1. Adina

    Hehe, ce suparata esti tu! Intr-adevar, client service la noi nu prea exista. Dar bine ca exista diversitate si poti merge in alt loc!
    Cand o sa inteleaga si patronii cat de important e ca tu, client, sa te simti bine intr-un loc, pentru ca asa vei reveni, o sa fie alta treaba. Pana atunci insa… incearca si tu sa nu te mai enervezi, sincer nu merita. Tu te consumi iar ei au o durere… undeva. Serios acum.

    Reply

Leave a Reply to cherry queen dee Anuleaza raspunsul!

Campurile marcare cu (*) sunt obligatorii! Adresa de email NU va fi facuta publica!