In weekendul care tocmai a trecut a avut loc in Gara de nord Bucuresti un eveniment destul de interesant in care artistii si-au facut de cap si au lasat imaginatia sa zboare “Train Delivery”. Auzind la stiri despre eveniment, despre minunatele concerte care trebuiau sa aiba loc, proiectie de filme si despre artistii stradali care urmau sa faca graffitti intr-un mediu controloat, am zis ca trebuie sa merg. Toate acestea au avut loc cu ocazia celei de-a 75 a aniversari a muzeului CFR. Poate nu stiati, insa in gara de nord, exista un muzeu CFR destul de interesant. Am fost si am vizitat si muzeul, mai ales ca a fost intrare libera. Pretul biletului nu e mare paguba-n ciuperci, pentru 4 lei adulti si 2 lei pensionari/studenti, puteti sa il vizitati in orice alta zi.

Ce mi-a placut  la Train Delivery

Mi-a placut spiritul liber pe care il emanau cei prezenti la expozitie, fie ca erau vizitatori, fie ca erau artisti. Lumea era imbracata care mai de care, de la hipsteri pana la fashioniste fara pantaloni dar cu soseste pana la genunchi.

Am vizitat muzeul CFR unde am vazut o diorama imensa, care infatisa o gara mai moderna decat cea pe care o avem noi acum.

In muzeu am vazut cateva machete ale unor trenuri mai vechi, cum ar fi primul tren care a circulat pe la noi. Cum mi s-a parut? Foarte fain, parea mai nou decat trenurile pe care de acum 10 ani. Am mai putut admira si viteziometrele care dau de inteles ca in urma cu aproape 100 de ani, trenurile puteau ajunge pana la maxim 150 km pe ora. Ultima oara cand am mers cu trenul nu cred ca am depasit viteza de 100 km pe ora, un adevarat “progres”, nu-i asa?

Tot in muzeu, chiar la intrare era si biroul lui Anghel Saligny, cu o arhitectura destul de interesanta. Mi-au placut si corabiile expuse, nu stiu ce cautau intr-un muzeu CFR, insa imi plac machetele care reprezinta corabii si intr-o buna zi voi avea cu siguranta una de aceste dimensiuni, in birou.

Iesiti pe peron am avut in fata o garnitura de tren. Prima era def apt un vagon restaurant care era gol la prima vedere, nici nu am mai urcat in el. Cel de-al doilea vagon era decupat de catre artisti, urmand mai apoi sa fie transformat in mobilier avangardist. Tot afara erau si mici expozitii: de biciclete, de tricouri handmade, de pitici de gradina s.a Se faceau si poze contracost. Ce mult imi doresc o mini imprimanta pentru poze.

Sper ca v-a placut articolul.