Am sa va povestesc o intamplare din Helsinki pe care am uitat pana acum sa v-o spun. Trebuie sa marturisesc ca orice amintire legata de Helsinki ma face sa oftez si sa ma gandesc cum sa il iau la rost pe Dzeu pentru a  afla de ce a fost atat de crud atunci cand a lasat  asa o clima  de urata unui popor atat de fain si de civilizat.

Una dintre iesirile noastre prin centru a inceput cam urat pentru mine si iubitul meu. Ne-am trezit dimineata, pe la ora 9 si am mers la gara din cartier pentru a lua trenul spre centru. Aveam de gand sa ne mai plimbam prin centru si sa ajungem prima data la plaja. Pentru cei care nu stiu Finlanda are iesire la Marea Baltica, iar capitala, Helsinki are si ea iesire la mare.

Dupa cum spuneam era prima data cand mergeam la plaja, nu stiam incotro sa o luam si eram un pic cam pierduti in spatiu. Noroc ca Stef a avut fler si am ajuns intr-un tarziu la destinatie. Nu regret faptul ca am mers pe jos cativa km pentru ca am vazut lucruri superbe printre care o catedrala catolica extraordinara si am avut sansa sa participam la repetiile unui cor de ingeri. A fost pentru prima data in viata mea cand am plans intr-o biserica la auzul unei voci divine cum niciodata nu mi-a fost dat sa aud.

Ajungand la plaja am inceput sa topai de bucurie ca in sfarsit am reusit sa vad marea dupa o luna si un pic de cand aterizasem pe pamant scandinav. Ne-am plimbat pe malul marii, am facut poze, m-am urcat pe pietre si era sa ma ia apa. :)) Am mancat o prajitura calda cu inghetata delicioasa la o mini terasa pe malul marii si am fost fugariti de o vespie care nu ne dadeam pace,a fost foarte romantic.

Ne-am intors in oras si am vazut o multime de oameni in fata unui hotel cu multe stele bineintels.  Toata lumea statea cuminte dupa stalpii de protectie si se uitau cu mare interes la usile hotelului. Stiind ca Madonna a sustinut un concert cu o zi inante ne-am oprit si noi curiosi. Am asteptat 10 minute, dupa care au mai trecut 10 si inca 10 pana cand a venit un turist si ne-a intrebat daca asteptam sa iasa Madonna. In sfarsit, credeam ca banuiala noastra s-a confirmat si ca nu asteptam in van ca fraierii la o temperatura crunta pentru o zi de vara si la un vant naprasnic. Mai aveam si o durere de cap de toata frumusetea din cauza curentului. Nu mai trece mult si vad ca vine o japonza impreuna cu bunica ei si se posteaza inaintea noastra cu un banner cu Madonna. Deja ma luau nervii si am spus ca renunt, dar am fost convinsa sa mai stau putin.

In fata hotelului erau doua masini luxoase si doi bodyguarzi. unul semanand perfect cu Pitbull atat la infatisare cat si la atitudine. Trebuie sa va marturisesc ca pe la mijlocul intervalului de timp in care am asteptat si am sperat sa o vedem pe Madonna in carne si oase, am batut un apropo: “Daca iese cumva un mos chel care o fi cine stie ce demnitar venit intr-o vizita oficiala?” si am inceput sa rad la gandul ca ar putea fi ceea ce mi-a trecut prin minte intr-o secunda.

Cu aparatul si telefoanele in mana si pregatite pentru filmat am asteptat mult si bine pana au iesit trei persoane printre care un mosnegut chel, exact cum ma asteptam. Nu stiam deja cum sa reactionez, sa rad, sa ma supar, dezamagirea a fost oricum destul de mare desi in sinea mea nu credeam ca va fi Madonna. Pana la urma am plecat cu gandul ca a fost o diversiune si mi-am promis sa nu ma mai iau niciodata dar niciodata dupa spiritul de turma. :))

Draga Madonna, nu stiu pe unde ai iesit sau daca ai fost cazata la un alt hotel pentru a te feri de fani si a nu da autografe, oricum iti promit ca ne vom intani in viitor la cel putin un concert de-al tau.  Oamenii din Helsinki au plecat la fel de dezamagiti ca si mine imediat ce omuletii aceia si-au facut aparitia in locul reginei muzicii pop.